Casa Tătărescu din București: O mărturie discretă a puterii interbelice, de la reședința prim-ministrului Gheorghe Tătărescu la EkoGroup Vila

Într-un București al anilor interbelici, în care pulsul elitei politice și culturale bătea discret în viluțe elegante și grădini tainice, Casa Tătărescu se ridica ca un spațiu unde puterea, cultura și responsabilitatea se întâlneau în proporții măsurate. Această casă, mai mult decât un simplu adăpost, a păstrat, în zidurile și detaliile sale, amprenta unei istorii complicate, reflectând nu doar un personaj politic controversat, ci însăși metamorfosele unei epoci tumultoase. Astăzi, sub denumirea de EkoGroup Vila, această reședință păstrează memoria interbelică, reintegrându-se cu sobrietate în prezentul cultural al Capitalei.

Casa Tătărescu – între spațiul discret al elitei interbelice și EkoGroup Vila contemporană

Gheorghe Tătărescu (1886–1957), prim-ministru în două rânduri și unul dintre actorii-cheie ai politicii românești în prima jumătate a secolului XX, a locuit într-o casă ce reflecta echilibrul și reținerea valorilor sale și ale epocii. Situată pe strada Polonă nr. 19, vila nu s-a impus prin amploare sau grandilocvență, ci prin proporțiile sale atent calibrate, simbol al unei autorități moderate și al unei culturi politice bazate pe sobrietate. După decenii de transformări și rupturi, Casa Tătărescu renaște azi sub numele de EkoGroup Vila, spațiu ce mărturisește cu fidelitate istoria sa și o pune la dispoziția publicului cu respect și măsură.

Gheorghe Tătărescu: omul politic și epoca sa complexă

Tătărescu nu a fost doar o figură a puterii, ci un politician a cărui carieră s-a derulat într-o Românie marcată de transformări profunde: de la democrația fragilă a anilor ’30 la autoritarismul regal, de la tensiunile frontierelor interbelice la prăbușirea României Mari sub presiunea conflictelor internaționale. Jurist de formare, cu o teză doctorat dedicată reformei electorale, el a trăit cu obsesia legitimării puterii prin mecanisme reale de reprezentare, o viziune care, pe fondul contextului, îi va aduce atât succese, cât și limitări. Mandatele sale de prim-ministru (1934–1937 și 1939–1940) au fost marcate de dicotomii dintre eficiență administrativă și compromisuri ce au slăbit democrația.

Casa ca extensie a puterii și a reținerii private

Casa lui Gheorghe Tătărescu nu și-a propus să domine peisajul urban prin monumentalitate. Dimpotrivă, scara redusă a construcției este un argument convingător al unei culturi politice care vedea în casă un spațiu al echilibrului, unde funcția publică nu sufoca viața intimă. Biroul premierului, amplasat la entre-sol și accesibil printr-un portal lateral discret, reafirmă această etică a puterii moderate – o antiteză față de fastul și opulența cu care alți contemporani își măsurau autoritatea.

Un patrimoniu arhitectural al echilibrului: conceptul Zaharia – Giurgea și accentele lui Milița Pătrașcu

Proiectul arhitectural al Casei Tătărescu este o sinteză rară în capitala interbelică: un limbaj ce împletește influențe mediteraneene cu accente neoromânești, creionat inițial de arhitectul Alexandru Zaharia și rafinat ulterior de partenerul său, Ioan Giurgea. Această colaborare a dat naștere unei vile caracterizate prin {2}proporții impecabile2, lumină abundentă și finisaje subtile.

— Unele dintre caracteristicile notabile includ:

• portalurile cu amprente moldovenești;
• coloane filiforme tratate diferențiat, dar păstrând coerența stilistică;
• relația atent construită dintre interior și grădina discretă din spate, cu căi peisagistice ce evocă eleganța curților mediteraneene, asemănătoare celor de la Balcic;
• contribuția artistică a Miliței Pătrașcu, elevă a lui Brâncuși, prezentă în șemineul încadrat de o absidă originală, precum și în ancadramentele ușilor.

Astfel, casa nu este doar un recipient al gusturilor epocii, ci un nod în dezvoltarea unui limbaj arhitectural care reflecta valorile elitei politice și culturale ale timpului.

Arethia Tătărescu și dimensiunea culturală a vieții în vilă

Soția lui Gheorghe, Arethia, cunoscută și ca „Doamna Gorjului”, a fost o prezență discretă, dar esențială în dinamica casei și a elitei interbelice. Implicată în proiecte de binefacere și susținerea artei populare, dar și un liant între lumea politică și comunitatea artistică, Arethia a avut un rol decisiv în dimensiunea estetică a vilei. Beneficiară oficială a proiectului, ea a vegheat asupra coerentei ansamblului, asigurându-se ca opulența să nu umbrească simplitatea și sobrietatea. Legăturile sale cu sculptori ca Milița Pătrașcu și sprijinul acordat lui Constantin Brâncuși, în special pentru ansamblul de la Târgu Jiu, au adus un aer de elevată culturalitate în atmosfera casei.

Ruptura comunistă și reconfigurarea simbolică a Casei Tătărescu

După arestarea politică și izolarea lui Gheorghe Tătărescu odată cu instaurarea regimului comunist, vila din Polonă a intrat într-o etapă de marginalizare și degradare simbolică. Spațiul care odinioară găzduise întâlniri decisive, și care reflectase o întreagă cultură a puterii moderate, a fost transformat într-un imobil funcțional, golit de sensul său originar.

Naționalizată și adaptată unor funcțiuni administrative sau colective, casa a suferit intervenții care au ignorat raportul de mase, proporțiile și detaliile definitorii. Finisajele rafinate precum feroneria din alamă patinată sau parchetul masiv au fost supuse uzurii și înlocuirilor improprii, iar grădina mult-iubită își pierde expresivitatea pe măsură ce devine un spațiu secundar. Acest proces reflectă perspectiva ideologică a regimului asupra moștenirii interbelice – un trecut ce trebuia șters sau discreditat, iar astfel și memoria lui Gheorghe Tătărescu s-a stins gradual din conștiința publică.

Deruta post-decembristă: intervenții nefericite și controverse privind patrimoniul

În zorii tranziției post-1989, Casa Tătărescu a trecut printr-o nouă transformare, mai complicată chiar decât cea comunistă. Preluată pentru o vreme de arhim arhitectul și om public Dinu Patriciu, vila a suferit modificări interioare masive, dislocând compoziția originală și alterând proporțiile care definiseră spațiul. Aceste intervenții au stârnit reacții critice din partea specialiștilor, care au văzut în ele o contradicție flagrantă între statutul casei și respectul arhitectural.

În plus, funcționarea temporară a unui restaurant de lux în interiorul construcției a fost percepută de mulți drept un act de desacralizare a memoriei, instaurând o disonanță între destinul istoric al vilei și modul său efemer de utilizare. Aceste derapaje au fost interpretate ca exemple ale dificultății cu care societatea românească postcomunistă a gestionat patrimoniul elitei politice și culturale interbelice.

Continuitate reinventată: EkoGroup Vila și o redeschidere culturală responsabilă

Depășind aceste momente tulburi, Casa Tătărescu renaște acum sub egida EkoGroup Vila, un spațiu cultural ce nu caută să șteargă trecutul, ci să-l integreze cu grijă în discursul contemporan. Restaurarea a urmărit cu atenție revenirea la detaliile originale semnate de Alexandru Zaharia și Ioan Giurgea, recuperând proporțiile și atmosfera inițială.

Această redeschidere implică un acces controlat al publicului, însoțit de programe culturale și evenimente care provoacă la reflecție mai degrabă decât la consum facil. Astfel, vila devine martorul continuu al unei istorii complexe – a puterii, culturii și politicii – și o invitație la dialogul dintre epoci. Accesul se face pe bază de bilet, iar pentru detalii și disponibilitate, vizitatorii sunt invitați să contacteze echipa EkoGroup Vila.

Frequently Asked Questions about Casa Tătărescu

• Cine a fost Gheorghe Tătărescu?
  Gheorghe Tătărescu (1886–1957) a fost o personalitate politică majoră a României interbelice, prim-ministru în două mandate (1934–1937 și 1939–1940), cunoscut pentru abordarea sa pragmatică, dar și pentru compromisurile politice care au marcat epoca. A fost o figură complexă între democrație și autoritarism.
• Este Gheorghe Tătărescu aceeași persoană cu pictorul Gheorghe Tattarescu?
  Nu. Gheorghe Tătărescu, politicianul, trebuie distins de Gheorghe Tattarescu (1818/1820–1894), pictorul român reprezentativ al secolului al XIX-lea. Confuzia apare adesea în căutări, dar cei doi sunt persoane distincte.
• Ce stil arhitectural definește Casa Tătărescu?
  Casa Tătărescu este o expresie timpurie a arhitecturii interbelice bucureștene, ce combină elemente mediteraneene cu accente neoromânești. Proiectul a fost semnat de arhitecții Alexandru Zaharia și Ioan Giurgea, iar detaliile artistice, precum șemineul și ancadramentele, au fost realizate de sculptori apropiați de mișcarea brâncușiană, în special de Milița Pătrașcu.
• Ce rol a avut Arethia Tătărescu în conturarea Casei?
  Arethia Tătărescu, soția prim-ministrului, a fost beneficiara oficială a proiectului și o prezență-cheie în menținerea coerenței estetice și culturale a reședinței. Implicată în sprijinirea artei și a meșteșugurilor tradiționale, a influențat decisiv subtilitatea și sobrietatea ansamblului.
• Care este funcția actuală a clădirii?
  Astăzi, Casa Tătărescu este cunoscută drept EkoGroup Vila, un spațiu cultural restaurat și deschis publicului pe bază de bilet, cu o funcțiune dedicată conservării memoriei și organizării de evenimente cultural-educative, respectând identitatea istorică și arhitecturală a clădirii.

Casa Tătărescu reprezintă, mai mult decât o locuință, un fragment palpabil de istorie românească, imobilul devenind purtătorul unei memorii complexe în care puterea se întâlnește cu cultura și cu fragilitatea condiției umane. Invitația pentru privitorul contemporan este să pătrundă într-un spațiu cu ecouri adânci, să-i descopere măsura, rafinamentul și paradoxurile – să înțeleagă, prin trecerea dintre camere și străbaterea grădinii, întreaga poveste a lui Gheorghe Tătărescu și a epocii sale. Astfel, EkoGroup Vila nu doar că păstrează Casa Tătărescu, ci o înalță la rangul unei continuități responsabile ale memoriei noastre colective.

Contactează echipa EkoGroup Vila pentru programare și vizite private, însoțite de un context cultural ce onorează trecutul.

EkoGroup Vila – Casa Tătărescu restaurată

📍 Strada Polonă nr. 19, Sector 1, București
📞 0771 303 303
📧 [email protected]

Accesul se realizează exclusiv prin programare prealabilă. Contactează echipa EkoGroup Vila pentru detalii și disponibilitate.